Noi piese din tezaurul dacic, expuse marți la Muzeul Național de Istorie a României

Noi piese din tezaurul istoric al României – cinci monede dacice din aur de tip Koson și 14 podoabe dacice din argint – au fost expuse, marți, la Muzeul Național de Istorie a României, după ce recent acestea au fost recuperate din Germania de autoritățile române.

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) au anunțat săptămâna trecută readucerea în România, în cursul zilei de 27 iulie, a unui lot de cinci monede dacice din aur și a 14 podoabe dacice din argint, părți ale unor tezaure mai mari, recuperate recent din Germania.

Aceste obiecte au fost expuse, marți, la sediul MNIR din București, unde vor putea fi văzute de public pe toată durata lunii august. La evenimentul de prezentare a obiectelor recuperate au participat Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Național de Istorie a României (foto).

Foto: Răzvan Lupica / Mediafax

Potrivit MNIR, readucerea în țară a celor cinci stateri de aur dacici de tip Koson și a celor 14 podoabe de argint dacice reprezintă „încununarea cu succes a peste doi ani de muncă” la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Consulatul General al României la Munchen și experți de la Muzeul Național de Istorie a României, precum și omologi ai acestora din Germania.

Totodată, aceasta este cea de-a doua operațiune de readucere în țară a unor piese aparținând patrimoniului cultural al României, efectuată, până în prezent, în cursul anului 2013, după recenta returnare a unui lot de 49 de drahme de argint dacice de tip Koson, din SUA.

Foto: Răzvan Lupica / Mediafax

Cele cinci monede dacice de aur recuperate recent din Gemania sunt stateri emiși de regele Koson (44-29 î. Hr.). Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint este datat din secolul I î.Hr. și conține o brățară simplă, decorată cu capete stilizate de șerpi, brățări cu capete răsucite, pandantive, cercei și alte podoabe.

Toate aceste obiecte au fost obținute în mod ilicit de către persoane implicate în activități ilegale în zona Sarmizegetusa Regia, fiind scoase clandestin din România și vândute chiar la case de licitații de renume.

Potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR, acțiunea de recuperare a acestor obiecte din Germania a fost îngreunată de faptul că în această țară legea este permisivă cu cei care fac comerț cu obiecte de valoare, neinsistându-se pe necesitatea actelor de proveniență.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că o monedă de tip Koson poate fi vândută pentru sume cuprinse între 500 și 1.500 de euro, în timp ce bijuteriile dacice de argint, care de multe ori sunt confundate cu alt tip de podoabe, pot fi vândute contra unor sume ce variază între câteva sute de euro până la câteva zeci de mii de euro.

Referindu-se la lipsa actelor de proveniență chiar și la cele mai titrate case de licitații, directorul MNIR a declarat: „Evidența contabilă a unui chioșc este mult mai «tare» decât evidența contabilă a unor firme de prestigiu”. De asemenea, acesta a spus că, în momentul în care zona Sarmizegetusa a fost securizată, alte zone arheologice din Dobrogea, Oltenia și Banat au devenit o țintă pentru hoții de obiecte prețioase.

Foto: Răzvan Lupica / Mediafax

La rândul său, Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a spus că, la momentul acesta, se poate vorbi despre 20 de tezaure istorice românești prejudiciate. În urma acțiunii autorităților în acest caz au fost trimise în judecată 32 de persoane, a mai spus Augustin Lazăr.

Până în prezent s-au defășurat unsprezece operațiuni de recuperare și repatriere a unor brățări dacice din aur, precum și a unor monede de aur și argint dacice și grecești (patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu recuperate prin aplicarea convenției UNIDROIT din Franța, Elveția, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii și Germania.